
După momentul 1989, când „ne-am luat raţia de
libertate” era de bon ton să fii democrat şi francofil;
măcar în aparenţă. Foarte repede s-a pus căluş libertăţii şi „sistemul” a
început să îşi arate colţii. Rusofilia conducătorilor era cu perdea, dar mai
răzbătea câte ceva în presă. N-a durat mult şi la modă a venit „America”, iar
conducerea chipurile CDR-istă era de un filo-americanism feroce; tot aparent.
Subteran, filoruşii construiau de zor „sistemul” care să transforme România...