Mircea Popa, născut în fosta URSS, a intrat în atenţia
Securităţii în anii ’70, când s-a stabilit că, în calitate de angajat al
Ambasadei R.S. Cehoslovacia la Bucureşti, desfăşura activităţi de spionaj
în favoarea Uniunii Sovietice. Din raţiuni de stat şi la recomandarea unor
diplomaţi sovietici, a fost numit la conducerea unui cinematograf bucureştean,
local devenit în scurt timp punct de întâlnire al diplomaţilor ruşi cunoscuţi
că desfăşoară activităţi de spionaj. Înainte de 1989, a şi cerut azil
politic în URSS, iar astăzi este unul dintre puţinii români priviţi cu
bunăvoinţă la Kremlin. După 1990, devine
clientul politic al PSD şi patron al Holdingului Energi-Co, acesta fiind unul
din miliardarii autohtoni care s-au îmbogăţit rapid, făcând afaceri cu statul
român. Energi-Co a avut, printre altele, contracte cu societăţi precum
Electrica, Distrigaz, A.P.A.P.S. A lucrat alături de Miron Mitrea
la consolidarea Confederaţiei sindicale Frăţia, iar după revenirea
PSD la putere în 2001 a devenit consilierul lui Cozmin Guşă. Între 2001 şi 2003
a editat revista "Noua Rusie",
iar din 2003 coordonează Agenţia "Rusia la zi", un site care şi-a
suspendat activitatea. În anul 2004, Adrian Năstase, prim ministru la acea
vreme, l-a numit în funcţia de preşedinte al Agenţiei Române pentru Investiţii
Străine pe fiul lui Popă, Alexandru Popă.
Mircea Popa - Şi-a suspendat activitatea. Eu am înfiinţat acest
site împreună cu Sorin Roşca Stănescu, iar în iunie 2004 cineva a cumpărat de
la noi 60% din acţiuni, astfel încât am putut demara o activitate cotidiană,
fiindcă până atunci funcţionam în regim săptămânal.
M.P. - O firmă din Insulele Virgine.
M.P. - Nu vreau să-i dau numele, fiindcă nu vreau să creez o
situaţie-limită, deşi acest om ar merita să fie pomenit.
M.P. - Într-un fel. În orice caz, site-ul a reuşit să penetreze
presa românească, iar per total am putut observa că mass media au început să
aibă mai multe informaţii despre Rusia. Am început să avem tot mai multe
abonamente, chiar pentru instituţii publice: Ministerul Industriei, Guvernul,
SRI, Rompres.
M.P. - Poate părea paradoxal, dar Rusia nu este interesată să fie
privită cu atenţie din afară şi acest site nu a fost tocmai salutat la Moscova.
S.F. - De ce?
M.P. - Pentru că Rusia vrea să spună despre ea ce vrea ea.
M.P. - E adevărat. Noi nu am vrut să facem nici apologia Rusiei,
dar nici să avem o atitudine negativă, de altfel nu am primit niciodată o
ofertă de sprijin din partea Kremlinului. În schimb, cel care a închis
"Rusia la zi" a crezut că-i face o plăcere lui Traian Băsescu. În
realitate a făcut rău mediei româneşti.
M.P. - Da. Această închidere apare pe fondul atitudinii negative
faţă de Rusia a Guvernului şi a Preşedinţiei. Închiderea site-ului a fost un
act nervos şi brutal.
M.P. - 7.000 de euro pe lună.
M.P. - Dacă aş accepta bani de la Moscova sau de la oamenii de
afaceri veniţi de acolo, s-ar confirma zvonul că aş fi plătit de ruşi şi atunci
site-ul nu ar mai avea destulă credibilitate.
M.P. - Eu nu sunt atât de bogat, am doar o editură, restul sunt
speculaţii.
M.P. - În 2002, la Summitul ruso-american de la Roma, cei doi mari
actori au împărţit din nou România: SUA şi-a luat 70% din importanţa
geostrategică şi Rusiei i s-au rezervat 70% din importanţa economică, iar
lucrurile evoluează potrivit acestei înţelegeri despre care nimeni nu scoate o
vorbă.
M.P. - Această înţelegere ar fi trebuit să fie bună pentru România
fiindcă i-ar deschide pieţele estice.
M.P. - Nu, doar pe consilierul său Dorin Marian.
M.P. - Îl cunoşteam înainte de a fi la Guvern, dar de când a
devenit consilierul premierului am avut două întâlniri pe această temă şi dacă
are nevoie de sprijin eu sunt gata să i-l acord. Problema lui Tăriceanu este că
nu ştie regulile de bază: nu poţi merge la Moscova neasistat.
M.P. - Oameni care se pricep la acest lucru.
S.F. - Dvs.?
M.P. - Poate noi, eu şi Cozmin Guşă.
M.P. - Cred că nu au nevoie. Guvernul nu vrea să-şi recunoască
lipsa de competenţă în legătură cu Moscova. Dl. Tăriceanu a ratat în decembrie
anul trecut (2006 s.m.) o vizită la Moscova.
M.P. - Defecţiunea ţine de Guvern.
S.F. - Primul ministru se pregăteşte totuşi pentru o vizită la
Kremlin în această toamnă. E posibil să o rateze din nou?
M.P. - Nu ştiu. Se fac multe greşeli şi există multe
prejudecăţi. Varujan Vosganian, ministrul Economiei, a fost recent la
Sankt Petersburg şi când s-a întors a spus că vine de la Amsterdam.
Guvernul se teme de electorat atunci când sacrifică relaţia cu Rusia şi acceptă
pierderi inclusiv economice din acest motiv. Nici un om politic nu are curajul
să afişeze o atitudine pozitivă faţă de Rusia.
M.P. - Aveam relaţii cu sovieticii, sigur că da, participam la
recepţii cu ei, eram un disident de stânga, l-am atacat pe Ceauşescu dinspre
Moscova.
S.F. - Atunci i-aţi cunoscut pe Iliescu şi pe Măgureanu?
M.P. - Nu, Măgureanu a vrut să mă cunoască în 1990, atunci când
eram la Frăţia.
S.F. - Sunteţi în relaţii bune cu Virgil Măgureanu?
M.P. - Nu. Eu îl acuz că a distrus Frăţia. În 1990
scoteam revista "Argument", iar Mitrea mi-a propus să transfer
publicaţia sindicatului şi să intru în biroul executiv al organizaţiei. În acel
moment veniseră la Frăţia o serie de reprezentanţi sindicali
din SUA, cu bani, instructori, logistică. Eu am primit 85.000 de dolari doar
pentru revistă. În perioada aceea sindicaliştii americani veneau mereu
la noi, iar Ion Iliescu a vrut să ne cunoască tocmai din acest motiv,
temându-se că se va dezvolta o mişcare sindicală proamericana şi el ar putea
pierde masa de manevră de care avea nevoie.
M.P. - Nu cred, mai ales că în aceeaşi celulă mai era cineva
acuzat că ar fi agent britanic, Răceanu era agent american, iar eu eram socotit
agent sovietic.
S.F. - Aţi avut relaţii cu serviciile secrete ale URSS sau
ulterior ale Rusiei?
M.P. - Eu probabil că aş fi ajuns agent al KGB în anii ’70, dar
KGB n-a vrut tocmai pentru a mă proteja.
S.F. - Aţi fi vrut?
M.P. - În anii ‘70 probabil că da, fiindcă Ceauşescu era o
problemă mare.
S.F. - Deşi spuneţi că nu aţi avut relaţii cu KGB, totuşi
cunoaşteţi o serie de investitori ruşi proveniţi din serviciile secrete
sovietice cu care sunteţi asociat la Centrul de Afaceri Româno-Rus.
M.P. - În 2001 eram asistentul politic al secretarului general al
PSD, care era Cozmin Guşă. Atunci a venit un fax de la Moscova în care se
preciza că partea rusă era de acord cu vizita noastră acolo, deşi noi nu
ceruserăm nimic. Cu alte cuvinte, Guşă a fost ales de Kremlin ca posibilă
interfaţă politică în România.
M.P. - Eu cred că a ales în primul rând PSD şi apoi pe Guşă.
S.F. - Dvs. de ce l-aţi consiliat pe Guşă?
M.P. - Altcineva m-a trimis la Guşă.
S.F. - Cine?
M.P. - Nu spun. Eu trebuia să fiu un fel de expert sindical, iar
Guşă trebuia să pună în practică proiectul PSD ca SPD (Partidul Social Democrat
din Germania), cu sprijin din partea acestei formaţiuni, dar acest proiect nu
le-a convenit oligarhilor din partid.
S.F. - Liderii PSD au fost de acord să-l ajutaţi pe Guşă?
M.P. - Nu, ei m-au şi dat afară, în iunie 2002, iar apoi au vrut
să-l anihileze pe Cozmin.
S.F. - În presă s-a speculat că Guşă ar fi avut relaţii în
cercurile influente de la Moscova peste capul liderilor PSD.
M.P. - E adevărat, vizita lui Adrian Năstase la Moscova în 2002 şi
cea a lui Ion Iliescu în 2003 au fost negociate de Cozmin Guşă. Totuşi, PSD ar
fi vrut să-l păstreze în partid.
S.F. - Mai sunteţi consilierul lui Guşă?
M.P. - Suntem prieteni.
M.P. - În 2001, de ziua lui Cozmin Guşă.
M.P. - Nu.
S.F. - Kondiakov are pârghii prin care ar putea influenţa anumiţi
politicieni români?
M.P. - Cred mai degrabă că el poate da anumite răspunsuri atunci
când este întrebat la Kremlin despre anumite situaţii de la Bucureşti.
M.P. - Vizita la Moscova trebuie pregătită: trebuie să se
hotărască dacă vrea spectacol sau vrea să rezolve probleme. Dacă ar fi să-i dau
gratis un sfat, i-aş sugera lui Tăriceanu să-i invite pe toţi oamenii de
afaceri ruşi din România la un cocteil şi să-i întrebe ce-i nemulţumeşte. De
pildă, patronul rus care a cumpărat fabrica de sârmă de la Câmpia Turzii şi COS
Târgovişte ar vrea să cumpere şi centrale pe cărbune.
S.F. - Toate centralele pe cărbune?
M.P. - Da.
S.F. - N-ar fi periculos să intre părţi importante din industria
energetică pe mâna ruşilor?
M.P. - Nu. Petromidia lui Dinu Patriciu a vândut, se pare, recent
20% din acţiuni ruşilor.
S.F. - Există temerea că aceşti oameni de afaceri ar putea importa
în România mafia rusească, sistemul oligarhic şi celelalte tare ale sistemului
rusesc, punând în pericol democraţia fragilă autohtonă.
M.P. - Dar ce, eu, dacă-i invit acasă pe japonezi, trebuie să le
preiau şi obiceiurile?
M.P. - Nu. Cu Roşca s-a întâmplat ceva, fiindcă el şi-a predat
carnetul de partid şi a venit la mine să mă întrebe dacă am pe cineva legat de
Moscova, fiindcă se simţea în pericol. După aceea am făcut samizdatul împreună,
dar el a fost cel care l-a oprit, spunându-mi că sunt probleme. Puţin după
aceea am fost dat afară de la Cinema Mioriţa, unde lucram.
S.F. - L-aţi suspectat că a trădat?
M.P. - Nu.
S.F. - Acum în ce relaţii sunteţi cu el?
M.P. - Sunt stânjenit în relaţia cu Sorin Roşca Stănescu. Eu nu
sunt certăreţ, dar el a fost cel care l-a adus pe investitorul care acum a
închis Agenţia "Rusia la zi". Nu pot să cred că ei doi nu au avut o
discuţie înainte de a hotărî că trebuie închisă agenţia. Ei doi au închis
agenţia.
M.P. - Nu ştiu.
Sabina Fati
- Site-ul "Rusia la zi" pe care l-aţi coordonat până recent şi-a
suspendat acivitatea sau s-a închis? De ce?
S.F. - Cine
este investitorul?
S.F. - Cine
este reprezentantul acestei firme? E cunoscut în mediul public autohton?
S.F. - E
implicat în viaţa politică?
S.F. - De ce
nu încercaţi să găsiţi finanţări pentru site-ul "Rusia la zi" de la
Moscova?
S.F. -
Site-ul era destul de prietenos cu puterea de la Moscova, apăreau acolo foarte
puţine articole critice la adresa lui Putin, iar selecţia era bine făcută în
acest sens.
S.F. - Cel
care deţine 60% din "Rusia la zi" şi care a închis site-ul are deci
influenţă în politică.
S.F. - De
fapt cât costă întreţinerea acestui site?
S.F. - E o
sumă destul de mică şi ar putea fi furnizată de investitorii ruşi din România.
S.F. - De ce
nu-l finanţaţi din propriile afaceri? Se spune că deţineţi firme în domeniul
energiei, cum e Energi Co, dar şi alte companii în care sunt implicaţi
afacerişti importanţi precum Sorin Ovidiu Vântu.
S.F. - Dar
militaţi pentru aducerea investitorilor ruşi în România.
S.F. - Din
perspectiva unui filorus ca dvs. această înţelegere ar putea părea bună, dar
din perspectiva întăririi democraţiei autohtone lucrurile ar putea părea
alarmante.
S.F. -
Aceasta este şi teoria premierului Tăriceanu. Îl cunoaşteţi?
S.F. - Îi
daţi sfaturi lui Dorin Marian?
S.F. - Cine
ar trebui să-l asiste?
S.F. -
Le-aţi oferi premierului, Guvernului acest sprijin?
S.F. - Cine
ce greşeală a făcut?
S.F. -
Sunteţi un filorus declarat, iar înainte de 1989 aţi cerut chiar azil politic
în URSS, într-o perioadă în care disidenţii preferau Occidentul. Ce fel de
relaţii aveaţi la Moscova?
S.F. - În
1989, când aţi fost arestat, a fost o coincidenţă că v-au plasat în aceeaşi
celulă cu fostul ofiţer de informaţii Mircea Răceanu?
S.F. - De ce
l-ar fi ales pe Guşă?
S.F. - Pe
Iulian Vlad, şeful Securităţii în perioada 1987-1989, când l-aţi cunoscut?
S.F. - În
perioada referendumului s-a vorbit despre implicarea unor cercuri influente de
la Moscova în politica autohtonă şi mai ales despre apariţia lui Alexandru
Kondiakov, consultantul rus care s-a întâlnit înainte de demiterea
preşedintelui cu mai mulţi lideri de partide. Dvs. i-aţi făcut legătura cu
Tăriceanu?
S.F. - Ce ar
putea rezolva Tăriceanu dacă va fi primit la Kremlin în această toamnă?
S.F. -
Înainte de 1989 aţi scos o foaie subversivă "Libertatea" împreună cu
Sorin Roşca Stănescu. Ştiaţi că el avea relaţii apropiate cu Securitatea?
S.F. - Este
vorba despre Sorin Ovidiu Vântu?
Interviu realizat de Sabina
Fati, „România Liberă”, 15 august 2007
2 comentarii:
incredibil cat de parsiva este lumea,fara cuvinte,imi este scarba...si cand te gandesti catzi oameni desteptzi avem in jur si traiesc intr-o mizerie crunta.Numai bine romanilor de buna credintza,iar imputzitzilor puscaria sa ii manance.
Da, iar pe "domnul" l-am cunoscut, fara sa ma gandesc macar ce se ascunde in spatele afacerii devenita brusc foarte prospera. Dumnezeu s-o odihneasca pe sotia lui, o femeie remarcabila!
Trimiteți un comentariu