Enciclopediae

sâmbătă, 2 februarie 2013

"Curelele de transmisie" ale Moscovei



 Mircea Popa, născut în fosta URSS, a intrat în atenţia Securităţii în anii ’70, când s-a stabilit că, în calitate de angajat al Ambasadei R.S. Cehoslovacia la Bucureşti, desfăşura activităţi de spionaj în favoarea Uniunii Sovietice. Din raţiuni de stat şi la recomandarea unor diplomaţi sovietici, a fost numit la conducerea unui cinematograf bucureştean, local devenit în scurt timp punct de întâlnire al diplomaţilor ruşi cunoscuţi că desfăşoară activităţi de spionaj. Înainte de 1989, a şi cerut azil politic în URSS, iar astăzi este unul dintre puţinii români priviţi cu bunăvoinţă la Kremlin. După 1990, devine clientul politic al PSD şi patron al Holdingului Energi-Co, acesta fiind unul din miliardarii autohtoni care s-au îmbogăţit rapid, făcând afaceri cu statul român. Energi-Co a avut, printre altele, contracte cu societăţi precum Electrica, Distrigaz, A.P.A.P.S. A lucrat alături de Miron Mitrea la consolidarea Confederaţiei sindicale Frăţia, iar după revenirea PSD la putere în 2001 a devenit consilierul lui Cozmin Guşă. Între 2001 şi 2003 a editat revista "Noua Rusie", iar din 2003 coordonează Agenţia "Rusia la zi", un site care şi-a suspendat activitatea. În anul 2004, Adrian Năstase, prim ministru la acea vreme, l-a numit în funcţia de preşedinte al Agenţiei Române pentru Investiţii Străine pe fiul lui Popă, Alexandru Popă.


Sabina Fati - Site-ul "Rusia la zi" pe care l-aţi coordonat până recent şi-a suspendat acivitatea sau s-a închis? De ce?
Mircea Popa - Şi-a suspendat activitatea. Eu am înfiinţat acest site împreună cu Sorin Roşca Stănescu, iar în iunie 2004 cineva a cumpărat de la noi 60% din acţiuni, astfel încât am putut demara o activitate cotidiană, fiindcă până atunci funcţionam în regim săptămânal.

S.F. - Cine este investitorul?
M.P. - O firmă din Insulele Virgine.

S.F. - Cine este reprezentantul acestei firme? E cunoscut în mediul public autohton?
M.P. - Nu vreau să-i dau numele, fiindcă nu vreau să creez o situaţie-limită, deşi acest om ar merita să fie pomenit.

S.F. - E implicat în viaţa politică?
M.P. - Într-un fel. În orice caz, site-ul a reuşit să penetreze presa românească, iar per total am putut observa că mass media au început să aibă mai multe informaţii despre Rusia. Am început să avem tot mai multe abonamente, chiar pentru instituţii publice: Ministerul Industriei, Guvernul, SRI, Rompres.

S.F. - De ce nu încercaţi să găsiţi finanţări pentru site-ul "Rusia la zi" de la Moscova?
M.P. - Poate părea paradoxal, dar Rusia nu este interesată să fie privită cu atenţie din afară şi acest site nu a fost tocmai salutat la Moscova.
S.F. - De ce?
M.P. - Pentru că Rusia vrea să spună despre ea ce vrea ea.

S.F. - Site-ul era destul de prietenos cu puterea de la Moscova, apăreau acolo foarte puţine articole critice la adresa lui Putin, iar selecţia era bine făcută în acest sens.
M.P. - E adevărat. Noi nu am vrut să facem nici apologia Rusiei, dar nici să avem o atitudine negativă, de altfel nu am primit niciodată o ofertă de sprijin din partea Kremlinului. În schimb, cel care a închis "Rusia la zi" a crezut că-i face o plăcere lui Traian Băsescu. În realitate a făcut rău mediei româneşti.

S.F. - Cel care deţine 60% din "Rusia la zi" şi care a închis site-ul are deci influenţă în politică.
M.P. - Da. Această închidere apare pe fondul atitudinii negative faţă de Rusia a Guvernului şi a Preşedinţiei. Închiderea site-ului a fost un act nervos şi brutal.

S.F. - De fapt cât costă întreţinerea acestui site?
M.P. - 7.000 de euro pe lună.

S.F. - E o sumă destul de mică şi ar putea fi furnizată de investitorii ruşi din România.
M.P. - Dacă aş accepta bani de la Moscova sau de la oamenii de afaceri veniţi de acolo, s-ar confirma zvonul că aş fi plătit de ruşi şi atunci site-ul nu ar mai avea destulă credibilitate.

S.F. - De ce nu-l finanţaţi din propriile afaceri? Se spune că deţineţi firme în domeniul energiei, cum e Energi Co, dar şi alte companii în care sunt implicaţi afacerişti importanţi precum Sorin Ovidiu Vântu.
M.P. - Eu nu sunt atât de bogat, am doar o editură, restul sunt speculaţii.

S.F. - Dar militaţi pentru aducerea investitorilor ruşi în România.
M.P. - În 2002, la Summitul ruso-american de la Roma, cei doi mari actori au împărţit din nou România: SUA şi-a luat 70% din importanţa geostrategică şi Rusiei i s-au rezervat 70% din importanţa economică, iar lucrurile evoluează potrivit acestei înţelegeri despre care nimeni nu scoate o vorbă.

S.F. - Din perspectiva unui filorus ca dvs. această înţelegere ar putea părea bună, dar din perspectiva întăririi democraţiei autohtone lucrurile ar putea părea alarmante.
M.P. - Această înţelegere ar fi trebuit să fie bună pentru România fiindcă i-ar deschide pieţele estice.

S.F. - Aceasta este şi teoria premierului Tăriceanu. Îl cunoaşteţi?
M.P. - Nu, doar pe consilierul său Dorin Marian.

S.F. - Îi daţi sfaturi lui Dorin Marian?
M.P. - Îl cunoşteam înainte de a fi la Guvern, dar de când a devenit consilierul premierului am avut două întâlniri pe această temă şi dacă are nevoie de sprijin eu sunt gata să i-l acord. Problema lui Tăriceanu este că nu ştie regulile de bază: nu poţi merge la Moscova neasistat.

S.F. - Cine ar trebui să-l asiste?
M.P. - Oameni care se pricep la acest lucru.
S.F. - Dvs.?
M.P. - Poate noi, eu şi Cozmin Guşă.

S.F. - Le-aţi oferi premierului, Guvernului acest sprijin?
M.P. - Cred că nu au nevoie. Guvernul nu vrea să-şi recunoască lipsa de competenţă în legătură cu Moscova. Dl. Tăriceanu a ratat în decembrie anul trecut (2006 s.m.) o vizită la Moscova.

S.F. - Cine ce greşeală a făcut?
M.P. - Defecţiunea ţine de Guvern.
S.F. - Primul ministru se pregăteşte totuşi pentru o vizită la Kremlin în această toamnă. E posibil să o rateze din nou?
M.P. - Nu ştiu. Se fac multe greşeli şi există multe prejudecăţi. Varujan Vosganian, ministrul Economiei, a fost recent la Sankt Petersburg şi când s-a întors a spus că vine de la Amsterdam. Guvernul se teme de electorat atunci când sacrifică relaţia cu Rusia şi acceptă pierderi inclusiv economice din acest motiv. Nici un om politic nu are curajul să afişeze o atitudine pozitivă faţă de Rusia.

S.F. - Sunteţi un filorus declarat, iar înainte de 1989 aţi cerut chiar azil politic în URSS, într-o perioadă în care disidenţii preferau Occidentul. Ce fel de relaţii aveaţi la Moscova?
M.P. - Aveam relaţii cu sovieticii, sigur că da, participam la recepţii cu ei, eram un disident de stânga, l-am atacat pe Ceauşescu dinspre Moscova.
S.F. - Atunci i-aţi cunoscut pe Iliescu şi pe Măgureanu?
M.P. - Nu, Măgureanu a vrut să mă cunoască în 1990, atunci când eram la Frăţia.
S.F. - Sunteţi în relaţii bune cu Virgil Măgureanu?
M.P. - Nu. Eu îl acuz că a distrus Frăţia. În 1990 scoteam revista "Argument", iar Mitrea mi-a propus să transfer publicaţia sindicatului şi să intru în biroul executiv al organizaţiei. În acel moment veniseră la Frăţia o serie de reprezentanţi sindicali din SUA, cu bani, instructori, logistică. Eu am primit 85.000 de dolari doar pentru revistă. În perioada aceea sindicaliştii americani veneau mereu la noi, iar Ion Iliescu a vrut să ne cunoască tocmai din acest motiv, temându-se că se va dezvolta o mişcare sindicală proamericana şi el ar putea pierde masa de manevră de care avea nevoie.

S.F. - În 1989, când aţi fost arestat, a fost o coincidenţă că v-au plasat în aceeaşi celulă cu fostul ofiţer de informaţii Mircea Răceanu?
M.P. - Nu cred, mai ales că în aceeaşi celulă mai era cineva acuzat că ar fi agent britanic, Răceanu era agent american, iar eu eram socotit agent sovietic.
S.F. - Aţi avut relaţii cu serviciile secrete ale URSS sau ulterior ale Rusiei?
M.P. - Eu probabil că aş fi ajuns agent al KGB în anii ’70, dar KGB n-a vrut tocmai pentru a mă proteja.
S.F. - Aţi fi vrut?
M.P. - În anii ‘70 probabil că da, fiindcă Ceauşescu era o problemă mare.
S.F. - Deşi spuneţi că nu aţi avut relaţii cu KGB, totuşi cunoaşteţi o serie de investitori ruşi proveniţi din serviciile secrete sovietice cu care sunteţi asociat la Centrul de Afaceri Româno-Rus.
M.P. - În 2001 eram asistentul politic al secretarului general al PSD, care era Cozmin Guşă. Atunci a venit un fax de la Moscova în care se preciza că partea rusă era de acord cu vizita noastră acolo, deşi noi nu ceruserăm nimic. Cu alte cuvinte, Guşă a fost ales de Kremlin ca posibilă interfaţă politică în România.

S.F. - De ce l-ar fi ales pe Guşă?
M.P. - Eu cred că a ales în primul rând PSD şi apoi pe Guşă.
S.F. - Dvs. de ce l-aţi consiliat pe Guşă?
M.P. - Altcineva m-a trimis la Guşă.
S.F. - Cine?
M.P. - Nu spun. Eu trebuia să fiu un fel de expert sindical, iar Guşă trebuia să pună în practică proiectul PSD ca SPD (Partidul Social Democrat din Germania), cu sprijin din partea acestei formaţiuni, dar acest proiect nu le-a convenit oligarhilor din partid.
S.F. - Liderii PSD au fost de acord să-l ajutaţi pe Guşă?
M.P. - Nu, ei m-au şi dat afară, în iunie 2002, iar apoi au vrut să-l anihileze pe Cozmin.
S.F. - În presă s-a speculat că Guşă ar fi avut relaţii în cercurile influente de la Moscova peste capul liderilor PSD.
M.P. - E adevărat, vizita lui Adrian Năstase la Moscova în 2002 şi cea a lui Ion Iliescu în 2003 au fost negociate de Cozmin Guşă. Totuşi, PSD ar fi vrut să-l păstreze în partid.
S.F. - Mai sunteţi consilierul lui Guşă?
M.P. - Suntem prieteni.

S.F. - Pe Iulian Vlad, şeful Securităţii în perioada 1987-1989, când l-aţi cunoscut?
M.P. - În 2001, de ziua lui Cozmin Guşă.

S.F. - În perioada referendumului s-a vorbit despre implicarea unor cercuri influente de la Moscova în politica autohtonă şi mai ales despre apariţia lui Alexandru Kondiakov, consultantul rus care s-a întâlnit înainte de demiterea preşedintelui cu mai mulţi lideri de partide. Dvs. i-aţi făcut legătura cu Tăriceanu?
M.P. - Nu.
S.F. - Kondiakov are pârghii prin care ar putea influenţa anumiţi politicieni români?
M.P. - Cred mai degrabă că el poate da anumite răspunsuri atunci când este întrebat la Kremlin despre anumite situaţii de la Bucureşti.

S.F. - Ce ar putea rezolva Tăriceanu dacă va fi primit la Kremlin în această toamnă?
M.P. - Vizita la Moscova trebuie pregătită: trebuie să se hotărască dacă vrea spectacol sau vrea să rezolve probleme. Dacă ar fi să-i dau gratis un sfat, i-aş sugera lui Tăriceanu să-i invite pe toţi oamenii de afaceri ruşi din România la un cocteil şi să-i întrebe ce-i nemulţumeşte. De pildă, patronul rus care a cumpărat fabrica de sârmă de la Câmpia Turzii şi COS Târgovişte ar vrea să cumpere şi centrale pe cărbune.
S.F. - Toate centralele pe cărbune?
M.P. - Da.
S.F. - N-ar fi periculos să intre părţi importante din industria energetică pe mâna ruşilor?
M.P. - Nu. Petromidia lui Dinu Patriciu a vândut, se pare, recent 20% din acţiuni ruşilor.
S.F. - Există temerea că aceşti oameni de afaceri ar putea importa în România mafia rusească, sistemul oligarhic şi celelalte tare ale sistemului rusesc, punând în pericol democraţia fragilă autohtonă.
M.P. - Dar ce, eu, dacă-i invit acasă pe japonezi, trebuie să le preiau şi obiceiurile?

S.F. - Înainte de 1989 aţi scos o foaie subversivă "Libertatea" împreună cu Sorin Roşca Stănescu. Ştiaţi că el avea relaţii apropiate cu Securitatea?
M.P. - Nu. Cu Roşca s-a întâmplat ceva, fiindcă el şi-a predat carnetul de partid şi a venit la mine să mă întrebe dacă am pe cineva legat de Moscova, fiindcă se simţea în pericol. După aceea am făcut samizdatul împreună, dar el a fost cel care l-a oprit, spunându-mi că sunt probleme. Puţin după aceea am fost dat afară de la Cinema Mioriţa, unde lucram.
S.F. - L-aţi suspectat că a trădat?
M.P. - Nu.
S.F. - Acum în ce relaţii sunteţi cu el?
M.P. - Sunt stânjenit în relaţia cu Sorin Roşca Stănescu. Eu nu sunt certăreţ, dar el a fost cel care l-a adus pe investitorul care acum a închis Agenţia "Rusia la zi". Nu pot să cred că ei doi nu au avut o discuţie înainte de a hotărî că trebuie închisă agenţia. Ei doi au închis agenţia.

S.F. - Este vorba despre Sorin Ovidiu Vântu?
M.P. - Nu ştiu.

Interviu realizat de Sabina Fati, „România Liberă”, 15 august 2007

2 comentarii:

incredibil cat de parsiva este lumea,fara cuvinte,imi este scarba...si cand te gandesti catzi oameni desteptzi avem in jur si traiesc intr-o mizerie crunta.Numai bine romanilor de buna credintza,iar imputzitzilor puscaria sa ii manance.

Da, iar pe "domnul" l-am cunoscut, fara sa ma gandesc macar ce se ascunde in spatele afacerii devenita brusc foarte prospera. Dumnezeu s-o odihneasca pe sotia lui, o femeie remarcabila!

Trimiteți un comentariu