Eminescu
marturiseşte: „Întâmplările petrecute în parlamentul român în noaptea
de ieri, 9 spre 10 mai, nu ni sunt încă aşa de cunoscute ca să
putem judeca de pe acum grava lor însemnătate. După depeşele sosite din
Bucureşti se vede ca d. Fleva va fi dezvoltat printr-un discurs o
interpelaţie a sa, că d. ministru de esterne a răspuns printr-un alt discurs şi
că Adunarea deputaţilor a votat apoi următoarea moţiune: „Camera, mulţumită de
esplicaţia guvernului asupra urmărilor ce a dat votului de la 29 april, ia
act: că războiul între România şi Turcia e declarat, că
ruperea relaţiunilor noastre cu Poarta şi independenţa absolută a
României a primit consacrarea lor oficială şi, comptând pe dreptatea
puterilor garante, trece la ordinea zilei”.
Aşadar?
Votul Adunării deputaţilor referitor la Independenţă fusese dat în 29 aprilie,
iar pe 9-10 mai, Camera doar a luat act de starea de război
dintre România şi Turcia. Partizanii sărbătoririi Zilei Independenţei pe 9
mai susţin că atunci s-a votat în Parlament Declaraţia şi, ca urmare, e ziua
când putem considera că naţiunea română a devenit liberă de sub suzeranitatea
Porţii otomane. Realitatea e diferită. Aşa cum spune Eminescu, pe 29 aprilie
Parlamentul a votat Declaraţia şi pe 10 mai ea a fost ratificată de către Carol
I. Chiar şi declararea războiului împotriva Turciei (de către guvern) a fost
oficial consfinţită de către Cameră pe 10 mai, deoarece toate acestea s-au
petrecut noaptea.
În
realitate, comuniştii au schimbat data pentru a coincide cu ziua când ruşii
sărbătoresc victoria asupra Germaniei naziste (chiar şi acest eveniment, nu-l
sărbătorim pe 8 mai, ziua când Germania a semnat capitularea cu Aliaţii
occidentali, ci pe 9 mai, când URSS a semnat acelaşi act). În perioada
comunistă a României era de înţeles ca aceste date să fie manipulate, dar azi
avem nevoie să revenim în rândul lumii, fără să mai falsificăm istoria de dragul
unei politici dovedit catastrofale pentru noi. Carol I, devenind rege a ales ca
Ziua Independenţei ţării să devină şi ziua regalităţii în România şi nu invers,
cum sugerează comuniştii.
În 1990 s-a decis că stema comunistă a României
trebuie schimbată; şi aşa era corect. Dar ce să punem în loc? Odată cu
Constituţia, au început discuţiile despre cum să arate stema. Când
discuţiile erau în toi şi “specialiştii” tutelaţi de ilici încercau să se pună de acord, se petrece un
eveniment: fostul rege Mihai venea în ţară după 43 de ani de exil rezultat
din negocierea financiară cu Petru Groza. Ilici se inflamează şi-l goneşte înapoi şi nu voi insista asupra
acestui episod prea bine cunoscut. Ajuns la putere, conspiratorul moscovit
ilici n-are nevoie de un rege care să-i submineze fragila putere cucerită, aşa că trece la fapte: în Constituţie apare art. 152
care spune că forma republicană de guvernământ nu poate fi revizuită (şi
acum, într-adevăr, nu se poate schimba) şi apare stema cu vulturul pe ea, dar
de pe capul pajurei lipseşte coroana. Pentru ilici, coroana este simbolul monarhiei
şi el trebuie îndepărtat. Ceea ce ilici nu ştia (sau ştia şi a premeditat
totul?) e că în heraldică alta e semnificaţia coroanei: INDEPENDENŢA. Pe orice
stemă naţională europeană ce înfăţişează o pajură există coroana ca simbol al
independenţei ţării. Rusia, de exemplu are ca stemă vulturul bicefal cu cele
două coroane pe capete, desupra lor fiind o a treia coroană, mai mare.
E de discutat dacă ilici a determinat absenţa
coroanei îngrozit fiind că România ar putea reveni la monarhie sau totul a fost
un plan ce a culminat, în 1991, cu tratatul de subordonare a României faţă de
URSS, ceea ce îngrădea teribil independenţa ţării. Cert este că Uniunea
Sovietică se destrama 6 luni mai târziu, România îşi păstrează independentă,
dar stema rămâne fără coroana independenţei, aşa cum este şi azi. Revenind în
prezent, cred că ilici regretă acel art. 152 care îl împiedică să-şi ducă
planurile la îndeplinire, mai nou, “monarhiste”, dar stema
nu cred să intre în vederile lui. Poate Parlamentul va lua decizia de a
îndrepta aceasta “eroare” şi va adăuga coroana independenţei ce nu a lipsit
nicicând (exceptând perioada comunistă) de pe stema ţării. Fireşte, un alt Parlament, nu cel al infractorilor
care au luat puterea absolută în 9 decembrie trecut.
2 comentarii:
Pe vulturul german nu e nicio coroana.
Ei sunt in alt sistem heraldic, unul de inspiratie gotica. Ceea ce spun se aplica aproape general, dar nu absolut.
Trimiteți un comentariu