La Palatul Parlamentului au loc de câteva zile
mişcări de protest fără nici o susţinere politică. O mână de oameni conştienţi
că democraţia românească este într-un pericol mortal au decis să iasă în
stradă. Fireşte, actuala democraţie de la noi, că altfel nu ştim s-o numim, îţi
permite să demonstrezi două ore, după care – acasă, că altfel te umflă poliţia.
Valabil în cazul partidelor care organizează diverse manifestaţii, cetăţenilor
care nu reprezintă un partid, ci doar vor să manifesteze paşnic nu le poate
interzice nimeni să-şi exercite drepturile fără ca interdicţia să nu aducă o gravă atingere democraţiei.
Cu toate astea, în România cripto-comunistă şi acest drept fundamental este
limitat. Cine crede că manifestaţiile din Londra sau Istanbul au fost aprobate
sau determinate ca timp se
înşeală !
Desigur, numeric vorbind, cei care au ieşit să ceară
revenirea la o majoritate democratică la referendum, nu
« majoritatea » socialistă de 30%, pot fi consideraţi insignifianţi,
dar ar fi o greşeală să interpretăm aşa… În aprilie 1990, cam tot atâţia au pus
bazele unui fenomen în Piaţa Universităţii. Cei de azi sunt exemplul civic de
urmat pentru toţi cei care înţeleg democraţia şi pericolul în care se afla ea
acum. Pentru a spune lucrurilor pe nume, aceasta “majoritate” de 30%
caricaturizează democraţia, iar punerea ei în practică ar însemna, fără
echivoc, instalarea “democraturii”, acea dictatură pavoazată cu elemente
democratice pe care o gândise ilici încă din anii ’90. Românii n-au nevoie de o
“democraţie originală” şi nici de unul sau mai mulţi “despoţi luminaţi”, ci de
o democraţie vest-europeană, una în care puterea poporului nu e niciodată
înlocuită de puterea unei clici politice infracţionale.
Vorbind despre număr, mă întreb ce i-a împiedicat pe
bucureşteni să iasă alături de ei ? Lor nu le trebuie democraţia pe care o
cer participanţii la protest ? Ei au nevoie doar de pomenile comuniste, de
târgurile de produse unde li se mai scapă « promoţional » câte
una-alta (de gratis, fireşte, că e mai gustos) ? Mă întreb şi altceva :
atât de mult i-au abrutizat pe români programele imbecilizante difuzate de
Antenele turnătorului Felix, încât nu mai văd ce li se pregăteşte ? Aceşti
oameni au ieşit, chiar dacă afară ploua, pentru că sunt conştienţi, pentru că refuză să se comporte ca oile
duse la tăiere « democratic », pentru că le pasă şi pentru că înţeleg
că democraţia este un organism viu care trebuie întreţinut prin participare.
Indiferenţa ucide, e drept, dar şi în cazul ameninţărilor aduse democraţiei
indiferenţa este mortală. Ştiu, toţi vrem avantajele, beneficiile democraţiei,
nu şi obligaţiile ei, dar o asemenea gândire va duce la dispariţia şi a acestei
forme de organizare ce e departe de adevărata democraţie franceză, dar atât cât
e, datoria noastră e s-o menţinem, dacă s-o întărim nu suntem capabili.
Am asistat şi vom mai asista şi pe 3, 4 şi 5 iunie la mişcări similare autorizate. Voi ce
aşteptaţi pentru a vă alătura Indignaţilor ?
Ei nu vor decât să trezească în voi acele sentimente, acele manifestări care în
trecut au făcut România Mare ! Pe atunci românii erau curajoşi, cinstiţi,
sancţionau hoţia şi reacţionau imediat în faţa abuzurilor stăpânirii. Azi ei
sunt bătaia de joc a unei bande care s-a căţărat la putere prin fals,
înşelăciune, fraudă şi minciună şi nimeni nu s-a simţit să iasă pentru a protesta
masiv. Ceea ce românii acceptă – aia vor avea, iar asta e fără dubiu. Dacă le veţi
permite derbedeilor de la guvernare să vă trateze ca pe nişte oi, atunci vă
veţi merita « păşunea » !
Singura salvare a democraţiei este ca românii să iasă în stradă şi să-i sprijine pe
protestatari. Ar fi un început de care democraţia românească are din nou
nevoie ! Nu numărul celor Indignaţi va conta, ci faptul că ei vor sta cu
fruntea sus în faţa viitorului, pe când cei care, prin complicitate mută vor
permite instaurarea democraturii îşi vor merita dispreţul nostru şi al
urmaşilor. Onoraţi-i pe George Staicu, Viorel Bianu, Magdalena Schubert, Isabelle Zarojanu,
Monica Fesci, Pușa Frăsineanu,
Aurora Murgescu, Irina Bădoi, Ioneta Vlad, Maria Săvulescu, Marian Preo, Marian
Dragomir şi soţia, Carmen Georgiana Dumitrescu, Bogdan Voicu, Violeta Zamfir, Ani Barcaru, Alina Mihai, Cristian Şoimaru,
Pavel Năstase, Florentin Bâca şi toţi ceilalţi care au participat la aceste
atât de necesare forme de protest. Nu-i lăsaţi singuri şi alăturaţi-vă lor
pentru a arăta că democraţia este „puterea poporului”, nu voinţa guvernanţilor
comunişti. Mâine-poimâine, când lucrurile vor fi luat o întorsătură gravă, veţi
dori să fi ieşit în stradă când încă se mai putea, dar va fi târziu! Personal, le ofer virtual tuturor
Indignaţilor, flori, preafrumoase, aşa cum merită, în numele meu şi în numele
celor care în trecut au înţeles să-şi facă datoria ! Mulţumesc !
0 comentarii:
Trimiteți un comentariu