Se apropie momentul votării noii
« Constituţii »… Pentru ca românul să nu mai stea ca boul în cabina de vot, fără
să ştie ce votează şi de ce, m-am gândit să-i furnizez un ghid complet care
să-l ajute să înţeleagă procesul. Bătaia de joc pe care derbedeii roşii o
numesc constituţie va fi adoptată numai după ce ea va fi supusă unui
referendum. Legea referendumului a fost modificată în cel mai halucinant mod cu
putinţă, fără ca românii să aibă reacţia firească ; practic, românii n-au
avut nici o reacţie. Noua lege
sfidează tot ce se poate sfida : democraţia, normalitatea, legalitatea
etc. Ea prevede că ajunge o prezenţă la vot de 30%, aceasta fiind noul concept
de « majoritate » fascistă. Dintre cei prezenţi, dacă 25% au voturile
valabil exprimate, referendumul este declarat valid ; fireşte, cele 25 de
procente se pot aplica şi numărului total al alegătorilor înscrişi pe listele
electorale, dar, la nevoie ele se vor aplica doar celor 30% de alegători
prezenţi, rezultând o cifră minimă necesară de… 1,5 milioane de români care să
se exprime la votarea Constituţiei, adică doar 8% din totalul alegătorilor. În
aceste condiţii sunt suficienţi membrii de partid ai usl şi pensionarii
hrăniţi, cu sfidarea legii electorale, în fiecare sâmbătă de către Felix (pe
b-dul Metalurgiei) şi DDD (P-ţa 1mai) pentru ca năzdrăvăniile elucubrante din Constituţie să capete
putere de lege fundamentală.
Din punct de vedere electoral, românii se împart în
două categorii fundamental opuse : cei care votează (majoritar prosteşte,
ca să nu zic idiot) şi cei care în mod tradiţional stau acasă cu încăpăţânare,
refuzând să-şi asume vreo opţiune de vot şi care vor fi primii în a-şi cere
drepturile votate prost de ceilalţi. Cum lentoarea electorală a românului care
n-ar renunţa la grătarul cu mici pentru prostia aia de votare este deja
celebră, să ne oprim asupra celuilalt, cel care dă cu ştampila în stânga şi în
dreapta, fără vreun proces cerebral preliminar. Fundamental, românul care
votează este în majoritatea cazurilor prost şi incapabil să înţeleagă complet
semnificaţia cuvintelor. El nu votează pentru că a fost convins de vreun
discurs, nu votează pentru că are aspiraţii şi nu-şi exercita dreptul de vot
pentru că l-ar preocupa viitorul ţării, al lui sau al copiilor săi. Este, prin
excelenţă, votantul tâmp care se duce în cabina de votare doar pentru că i-a
dat VanGhelie o sută de lei sau pentru că a primit o friptură electorală friptă
în afară campaniei la agapele unuia sau altuia dintre moguli, cei care fură
pentru ei, spală bani pentru alţii, dar dau o firimitură şi proştilor utili în
procesul electoral.
Idiotizat de tele-vizuinile moguliene,
alegătorul practicant este un « supravieţuitor ». El se
« descurcă » mereu, acceptă şi un rahat dacă îl primeşte gratuit, dar
serveşte impecabil interesele derbedeilor roşii. Pe acest alegător nu-l
interesează moralitatea candidatului ; poate să fie ultima scursură umană,
o dejecţie penală ca Felix,
bunăoară, că alegătorul tot îl votează. Şi puşcăriaş sau criminal în serie de-ar
fi, candidatul care a « cotizat » timp de patru ani (din alte surse
financiare decât cele proprii) va câştiga oricâte alegeri s-ar organiza, pentru
că votantul din interes este complet lipsit de moralitate. Pentru el, nu
conţinutul contează, nici forma, ci doar
acea parte ascunsă intenţionat de presa românească – ciubucul scăpat de stăpânii momentului.
Procentele nord-coreene de la ultimele două runde de
alegeri i se datorează exclusiv, dacă eliminăm frauda, acestui tip « modern » de alegător. El
decide încotro să se îndrepte ţara, în condiţiile în care el însuşi habar n-are
încotro se îndreaptă sau dacă se îndreaptă undeva. Vegetativ şi fără orizont,
prostul este o maşină de vot alimentată şi întreţinută timp de 4 ani, ilegal.
Chestiunea legalităţii deja nu se mai pune în România cripto-comunistă… Cine
mai e interesat de statul de drept, Justiţie etc. ? Un mare infractor
dovedit şi condamnat simbolic (puşcăriaşul Năstase, cel care execută în
libertate o pedeapsă de doar 2 ani de închisoare, deşi, la sumele dovedit
furate din bani publici, un altul în locul lui lua minim 20 de ani) este primit
ca un erou de către prostimea gângavă, o gloată ce nu-şi pune problema
« bine, bine, arestat din raţiuni « politice », dar sutele de
mii de euro devalizate, tot altcineva i le-a băgat cu forţa în
buzunar ? ». Infractorul eliberat ilegal (nu a executat minimul
pedepsei, 8 luni, care să-i permită să ceară eliberarea condiţionată ; el
cererea a făcut-o după 5 luni şi a fost eliberat după 7 luni şi jumătate, y compris săptămâna de la spitalul complicelui Brănişteanu) ţine acum
prelegeri unde alţi idiotizaţi îi sorb cuvintele fonfăite, fără ca forurile
universitare să interzică asemenea acţiuni grave şi unice în lume.
Votantul de meserie este unul semi alfabetizat, care
în afară de cărţile de joc, alte cărţi n-a ţinut în mână şi chiar ziarul îl
ţine invers atunci când vrea să-şi uimească vecinii cu « înaltul »
său nivel cultural. Nu munceşte din principiu, dar e angajat, de obicei bugetar
şi/sau atârnător la ajutoarele socialist-liberale. E « sportiv »,
deci un fan al altui puşcăriaş căruia nu i-a reuşit fuga de responsabilitate penală, Becalie Ji(ji)lăveanul,
un alt condamnat simbolic pentru gaura de 900.000 euro pe care a dat-o
bugetului de stat, cu largul concurs al miniştrilor lui ilici. Berea ordinară
şi vodca de pufoaică
îi sunt nelipsite, iar ca relaxare intelectuală – Antenele şi « bomboanele
agricole » sparte pe băncuţă, în faţa blocului. Profilul său poate
fi completat şi cu aversiunea aproape viscerală pe care alegătorul usl o are
faţă de apă : pe interior – « rugineşte », la exterior – poate provoca « sensibilizarea » organismului, mai ales în combinaţie cu săpunul,
aşadar o evită ; doar s-a spălat când s-a născut…
0 comentarii:
Trimiteți un comentariu