Enciclopediae

sâmbătă, 29 iunie 2013

Operaţiunea « Montenegro » (III)

 Accidentul de autobuz din Muntenegru are mai multe necunoscute, fiecare din ele cu mai multe variante de explicaţii, care mai de care mai fantezistă. Fireşte, nu toate necunoscutele au şi explicaţii… Să le luăm pe rând, atât necunoscutele cât şi cele puţin mai cunoscute.

Ştim precis ca un autocar cu turişti români a părăsit şoseaua şi s-a prăbuşit în prăpastie, o parte din pasageri au murit şi cealaltă parte au fost răniţi; restul detaliilor sunt nesigure. Numărul morţilor nu este cunoscut cu precizie, nici măcar astăzi, după 5 zile de la eveniment. Agenţiile internaţionale şi marile publicaţii din străinătate au anunţat 13 morţi şi 32/33 de răniţi şi chiar ministrul muntenegrean de interne declară aceeaşi cifră a morţilor ce între timp se ridicase la 15, conform agenţiei de presă muntenegrene, MINA. În privinţa morţilor, autorităţile române au fost « ferme » din primul moment şi la fel tele-vizuinile lor. Numărul lor a variat : 18 în timp ce alţii anunţau 13, 20 când numărul lor se ridicase la 15 în declaraţiile ministrului muntenegrean şi, într-un final glorios, din nou 18. Numele lor nu sunt nici azi cunoscute integral, deşi muntenegrenii susţin de 3 zile că au terminat identificarea morţilor. Cu toate aceste declaraţii, oficialii români nu au publicat o listă a turiştilor (sau ce erau unii dintre ei) decedaţi în accident şi nici procesul de identificare a lor nu l-au încheiat, dacă e să ne luăm după afirmaţiile lor. Presa mai scapă câte un detaliu şi astfel aflăm că decedaţii au început să fie înmormântaţi, semn că familiile i-au identificat, dacă mai era nevoie ; probabil la această oră toţi şi-au găsit odihna veşnică, dar guvernul este în continuare « discret » în privinţa numelor lor. Se pune întrebarea firească, « de unde această diferenţă de morţi » ? Nu se poate spune cu precizie încă, dar o greşeală poate fi exclusă dacă nu suspectăm de amatorism Reuters, Le Point, presa chineza ș.a.

Locul accidentului este şi el deloc limpede in declaraţii. Ministrul muntenegrean de interne îl plasa la Grlo (gât), dar locul respectiv e departe de râpa unde s-a prăbuşit autocarul. Luându-se după el sau nu, tele-vizuinile româneşti au povestit două zile despre canionul ce se află pe locul doi mondial, după Grand Canyon intitulându-l « canionul Morača ». Canionul despre care vorbesc ei este altul şi nu se numeşte aşa, este traversat de o apă, dar ea nu este Morača etc. Celebrul canion este traversat de Tara, iar podul respectiv, el însuşi un obiectiv pentru iubitorii de căţărări, rafting şi adrenalina este numit Djurdjevici Tara. Ca plasare geografică este departe de a putea fi în vreo legătură cu accidentul.

Presa a localizat accidentul în « canionul Morača » şi au ajuns chiar şi în « satul Morača », făcând poze localnicilor care, zic ei, s-au şi rănit încercând să salveze răniţii români. Desigur, toate astea sunt nişte invenţii ce nu pot sta în picioare deoarece nici nu există vreun sat Morača, cu atât mai puţin să fie şi locuit. În fapt, accidentul s-a produs într-un loc (nu localitate) numit Mioska, foarte aproape de Kolašin, cam la jumătatea distanţei dintre Podgorica şi graniţa sârbo-muntenegreană. Podul unde a avut loc evenimentul este aruncat peste valea prin care trece râul Morača, dar distanţa până la canionul cu acelaşi nume distanţa e apreciabilă.

După afirmaţia reprezentantului Associated Press, conform căreia un băiat se afla pe pod împreună cu tatăl său şi chiar a fost rănit de autocar, tot mai mulţi martori reali sau nu, caută să plaseze pe pod un copil. Mioska e o zonă nelocuită, aşadar prezenţa unui băiat pe pod trebuia cumva justificată. Într-un interviu, « tatăl » « băiatului » mărturiseşte că veneau din sat( !) şi mergeau pe jos spre autostradă ; care autostradă ? Că în Muntenegru nu există aşa ceva… Băiatul plusează şi povesteşte cum autocarul… a trecut peste el (!), dar el s-a ridicat, s-a scuturat şi şi-au văzut de drum ! Martorii care deja au fost « interogaţi » de poliţiştii chestorului  Viorel Vasile, şeful Direcţiei de Investigaţii Criminale din Poliţia Română au fie amnezii fireşti (sau nu), fie au văzut, invariabil, un copil pe pod (tatăl lui ori era prea mic să fie observat, ori poliţiştii au omis să-l menţioneze „martorilor”; ascultându-i, poţi avea impresia că turiştii înconjuraţi de peisaje ireal de frumoase la 1445 m altitudine, aveau o singură preocupare: să vadă ce se afla pe podul unde urma să fie accidentul. Cu toate acestea, mărturia uneia dintre turiste merită a fi luată în seamă. Ea spunea că autocarul nu avea viteză şi că a simţit o bufnitură în partea din spate a autocarului, chiar înainte ca acesta să iasă în peisaj.

Regiunea respectivă, fie că vorbim de Mioska, Grlo sau Morača diferă mult ca şosea de cele pe care le găsim la noi pe Transfăgărăsan, în defileul Jiului sau în alte regiuni montane ale României. În Muntenegru nu întâlnim serpentinele periculoase de la noi şi nici curbele „ac de păr”. Limitele de viteză nu sunt semnificative, în general ele plasându-se la 70 sau 60 km/oră, viteză redusă la 40 km/oră doar pe anumite poduri şi doar pentru protejarea lor. Afirmaţia poliţiştilor, conform căreia în zona podului Mioska viteza ar fi fost limitată la 40 km/oră nu se susţine şi, oricum, ea nu produce efecte înainte de pod. Cum poliţiştii sunt toţi făcuţi de-o mamă, nici cei muntenegreni nu sunt mai inteligenţi decât alţii, aşa că au bâlbâit mai multe variante de răspuns, dar toate axate pe „viteza excesivă” pe care au presupus-o din start, fără vreo verificare prealabilă. În articolul anterior (aici) am prezentat o poză în care, din cauza aplatizării imaginii, curba la ieşirea din tunel pare destul de strânsă. Studiind atent, am ajuns la concluzia că avem de-a face cu o curbă uşoară, banală chiar, curbă ce putea fi atacată fără probleme chiar şi cu 80 km/oră, fără ca aceasta să rişte să influenţeze soarta pasagerilor.

Martorii vorbesc despre o maşină staţionată sau doar oprită la intrarea pe pod. Acceptând această mărturie să formulăm o posibilitate: autocarul se angajează în depăşirea maşinii staţionate, moment în care brusc aceasta porneşte şi trage stânga. Autocarul deja aflat în depăşire primeşte un impuls din dreapta, iar inerţia îl duce până în marginea parapetului pe care îl smulge pe o distanţă apreciabilă, ceea ce indică o intrare progresivă în marginea podului. Urmează precipitarea pe o pantă, iar restul e cunoscut. Poate este o speculaţie, dar este perfect posibil ca lucrurile să se fi petrecut chiar aşa, dacă ne gândim ce reacţie disproporţionată au avut autorităţile romane, începând cu lăcătuşul nostru de Externe primit de preşedintele Muntenegrului şi terminând cu flotila de avioane militare trimise în Muntenegru, aparent fără nici un rost civil.

Despre fostul general SRI ieşit cu misiune din servicii pentru a se ocupa de contractele strategice cu energie ale SRI nu mai vorbeşte nici presa şi nici oficialii români nu suflă o vorbă şi nici anchete nu lansează. Tăcerea mormântală a căzut peste subiect ca o lespede peste cavoul decedatului general. Straniu e că deşi la noi aproape că nu s-a vorbit despre moartea în accident a unui general, militarii muntenegreni ştiau că printre cei morţi se afla şi un ofiţer superior (cel puţin unul), lucru confirmat de salutul lor militar când sicriul era urcat în avion. Ce e cert, e că subiectul a stârnit interesul întregului mapamond şi am putut vedea cu toţii poze şi filme, doar că pozele – puţine şi nesemnificative în majoritatea lor, iar filmele – nu mai mult de două. Am văzut în schimb în cadru oameni cu aparate foto şi camere video; unde sunt producţiile lor, foto sau video?



Multitudinea de variante apărute ca „mărturii” nu este deloc întâmplătoare şi nici nu e rezultatul elucubraţiilor pe care unii ar putea fi capabili să le emită. Scopul este de a creea un haos controlat, în spatele căruia adevărul să rămână invizibil.



Update : Mă întreb : oare doar pentru ex-generalul SRI s-au deplasat la aeroport șeful Marelui Stat Major al armatei din Muntenegru și adjuncţii săi ? In Foto 1 îi vedem salutând, dar nu știm în onoarea cui.



Foto 1


Grlo

Mioska

1 comentarii:

Buna asta cu toti politistii din aceias mama.. :::))))

Trimiteți un comentariu