Enciclopediae

miercuri, 4 septembrie 2013

Secrete arzătoare (III)


Elizabeth Bathory 
 Aparent, Didina nu e un om rău ; răul pe care îl produce nu izvorăşte din adâncul fiinţei ei, ci este nefastul rezultat al abrutizării sufleteşti pe care îl produce în mod obişnuit practicarea celei mai vechi meserii din lume, amorul tarifat. Frustrările de care suferă, complexele sale de inferioritate au învins-o, iar Didina e acum o păpuşă sexuală lipsită de trăiri semnificative. Împlineşte, ca un ritual al sexului, orice i se cere, fără trăiri personale, fără să se gândească prea mult nici la urmări şi nici la efectele pe care trecerea timpului în această lume deloc senină, le poate lăsa în subconştientul ei. Încă nu-i pasă, aşa că face abstracţie de vârstă şi căută cu înfrigurare defulările. Nimic nu mai contează… Ea ştie că e o fată pierdută şi cauta să profite maxim de pe urma lumii în care încă reprezintă ceva, chiar dacă acest "ceva" îmbracă de cele mai multe ori forma unei mărfi frumos ambalate şi bine întreţinute. În fond, este tot ce a ales că e capabilă să ofere celor din jur, chiar manifestând meschinărie şi cinism, bătându-şi joc de orice înseamnă pentru alţii valori morale, valori familiale, prietenie, cinste, onestitate, corectitudine sau dragoste. De fapt, în ce măsură valorile societăţii îi pot folosi ? Ştie că peste cinci sau zece ani va fi nevoită să devină, ca mai toate practicantele, fie ele de lux sau nu, o hipermorală, o persoană poate chiar religioasă şi care va vorbi în pilde morale şi sfaturi oneste care să îndemne la o morală sănătoasă pe oricine o va asculta… Dar până atunci mai e, aşa că acum profită din plin de stilul de viaţă lipsit de scrupule pe care singură şi l-a ales, având și un "aliat" important: steriletul.

Pervertirea sufletească şi morală îmbracă la Didina şi alte forme… De bunăvoie sau nu, ea se dedă la tot felul de activităţi deloc obişnuite, cum de altfel este şi relaţia ei cu avocăţelul "Horse", porn-obsedatul. Chiar dacă în această privinţă nu sexul este obiectivul, el nu lipseşte din gama de manipulări folosite, revenind aproape obsesiv în discursurile Didinei. Obiectivul nu e mereu foarte limpede, dar el este destul de important uneori, încât Didina să accepte chiar şi situaţii extrem de umilitoare, situaţii generate tot de mentalul ei pervertit. E un om "ferm", Didina… Dacă apucă să spună o vorbă, fireşte, mincinoasă, cu ea rămâne, oricâte evidenţe ar contrazice ea. Pe blondă n-o deranjează deloc contradicţiile, oricât de clare ar fi ele şi oricât de absurde ar reieşi afirmaţiile proprii ; are cinism suficient încât nici să nu-i pese că se plasează astfel într-un teatru absurd. Absurd sau mai puţin, teatrul este viaţa ei, iar Didina joacă permanent un rol principal în piesa vieţii ei, cu toate umilinţele la care un obiect sexual se poate supune voluntar. Uneori lasă impresia unei adevărate voluptăţi a umilinţei asumate, o umilinţă care n-o deranjează, dar care îi dă posibilitatea să-şi arate că totuşi contează. Că ea contează cât o păpuşă gonflabilă, asta nu mai stă să se gândească ; îi ajunge că nu-i lasă indiferenţi pe bărbaţii care o înconjoară. Unii dintre ei sunt chiar mândri şi sfidători, fericiţi să arate lumii, inconştient - chiar propriilor soţii, "trofeul" pe care ei au fost în stare să-l obţină, fie şi pentru câteva zeci de minute. Penibile situaţii, dar pentru Didina şi penibilul a ajuns să îmbrace alte forme şi să aibă alte înţelesuri decât cele normale. Ea e liniştită în viaţa tumultoasă pe care o duce ; nu vede la ea decât partea pe care o doreşte, cea frumos spoită, pentru că restul ea deja şi-a impus să nu conteze.

Încet-încet, viaţa ei a fost ocupată nu de o viaţă adevărată, cu visuri şi orizonturi, cu planuri şi proiecte, ci una în care porn-obsedaţii îşi găsesc eliberarea prin supunerea unei fiinţe umane la acte degradante. Aceste acte au fost cândva degradante… Acum ele fac parte din firescul cvasi-cotidian al Didinei. Trăieşte murind sufleteşte, dar e fericită în felul ei, de "cuceririle" ei temporare. Fiecare escapadă o satisface psihic şi îi dă încredere că măcar aşa ea poate avea o viaţă aparent frumos poleită, chiar dacă în interiorul ei colcăie viermii degradării. Fireşte, Didina nu mai ştie ce sau cine e, nici ce însemnătate mai poate avea pentru ea morala firească a societăţii. Duplicitatea o ajută în această viaţă dublă şi, deseori, chiar şi cei într-un fel sau altul apropiaţi.

Cum este folosită Didina şi prin ce mijloace determinată să devină "borcanul cu miere" sexuală pentru atragerea diverşilor indivizi în situaţii deloc ortodoxe, nu e cazul să insistăm încă. Ea poate avea o "misiune" scurtă, de 24-48 de ore sau rolul ei se poate prelungi o vreme, dar după ce şi-a terminat "treaba", blonda poate redeveni cinica şi zeflemista ce până atunci a stat ascunsă în spatele unei poze înşelătoare. Aparent, Didina este o fiinţă slabă, lipsită de curaj şi docilă, dar în spatele acestei imagini zace "monstrul" care a devenit ea, rece, dispreţuitoare, dură, deseori crudă şi complet lipsită de milă, un adevărat animal de pradă ce aşteaptă liniştit şi încordat ca prada să-i fie la îndemână ; atunci "loveşte" ea, mortal sau nu. Deloc străini de "misiune" sunt şi prietenii săi, fie că vorbim despre parteneri sexuali sau despre prietene cu schelete în dulap sau cu frustrări manifeste de multe ori.

Didina are o viaţă "frumoasă" şi "liniştită"… E frumoasă pentru că are acces la ceea ce mulţi alţii au, adică la mese la restaurant, ieşiri la munte şi la piscină, concedii scurte la Mamaia, Eforie Nord sau Năvodari şi altele asemenea. Desigur, şi asta o ştie toată lumea, această viaţă o au cei mai mulţi oameni, doar că ei nu trebuie să plătească această frumuseţe relativă în natură, nu trebuie să se umilească şi nici să se transforme în jucăria sexuală a cui vrea, doar beneficii să fie. În viaţa asta "frumoasă", Didina e un actor grăbit ce interpretează rolul vieţii ei, fie că e vorba despre recompensă pentru o masă la un local mai răsărit, fie că răsplăteşte un avans la o cazare de vacanţă pe care un alt bărbat l-a plătit în locul ei. În oricare dintre situaţii, Didina are aceeaşi "monedă de schimb" : sexul. Aceasta e maniera prin care ea îşi exhibă feminitatea sexuală şi care a devenit un mod de viaţă.




                                  - va urma -

Articol preluat de pe Almanahele Goagal



Această producţie literară se află sub protecţia dreptului de proprietate intelectuală.


Orice asemănare cu persoane sau fapte reale este întâmplătoare.

0 comentarii:

Trimiteți un comentariu