Enciclopediae

marți, 14 mai 2013

Dilema zilei – Ceaiul de Bancorex


 Prima « lemă » : un chinez isteţ concepe un ceai de ginseng rece pe care îl botează Mr.Pink şi-l înregistrează oficial în SUA. Este anul 1965, iar ceaiul rămâne un brand nepus în practică timp de peste 40 de ani. A doua « lemă » : într-o ţară îndepărtată de SUA se naşte, cam în acelaşi timp cu Mr.Pink, un mic inginer căruia tatăl, mare demnitar comunist îi cumpără un Trabant cu care să meargă pe la fermele de porci unde lucra. Timpul a trecut, ceaiul a rămas o marcă înregistrată, iar piticul inginer a trecut de la Trabant la Rolls Royce, de la haine simple la « saci » Yamamoto şi de la porci la « afaceri ». Era epoca falimentului Bancorex şi a naşterii miliardarilor de mucava comunişti din banii statului. Şi ajungem în 2011, anul întâlnirii dintre Mr.Pink, cel de pe hârtie şi a milionarului scăpătat ce făcuse avere pentru că a luat bani de la Bancorex şi nu i-a mai dat înapoi. Cum afacerile mergeau din ce în ce mai prost, milionarul pitic s-a decis să « salveze » nişte bani, undeva departe, tocmai în SUA. Găseşte acolo ceaiul de ginseng şi alte câteva mărci înregistrate, dar inexistente pe piaţa americană, le cumpără şi compune o poveste pentru piţipoanca pe care o transformase în « duamnă» prin căsătorie. Prima pagină a cancanurilor era ţinută cu asupra de măsură, iar publicitatea gratuită venea, chiar şi aşa negativă cum era ; comuniştii români reuşiseră să ducă la nivel de « artă » publicitatea negativă. După un « divorţ » prea mult mediatizat, fosta corvetă apare ca un mare model internaţional, capabilă s-o pună în umbră şi pe Naomi Campbel şi combinată cu un chinezel fără nume pe care ea însăşi îl botează… Mr.Pink ! Mistificarea îşi urmează cursul, corveta îşi etalează în continuare fake-urile, iar banii Bancorex-ului şed cuminţi în băncile americane, fără ca instituţiile statului român să aibă ceva obiecţii. Totul e doar o altfel de « Alba ca Zăpada şi cei 7 pitici », o poveste pentru cei cu creier de copii foarte mici.

2 comentarii:

Ce nevoie are de publicitate, fie ea si negativa?
La ce i-ar folosi povestea?

De exemplu pt ca doar pubkicitatea e de capul lor, altfel ramaneau unul inginer si cealata - prestatoare de servicii sociale.

Trimiteți un comentariu