Ne amintim cu toţii povestea în care împaratul mergea
prin mulţime crezând că e îmbrăcat, el fiind gol-pușcă. La fel se spune
povestea și transpusă în realitatea românească de azi. În urma deciziei lui
Mickey Mao (devenit Minnie Mao) de a o desemna pe Kovesi, toate urgiile
văzduhurilor rusofile s-au dezlănţuit delirant. Lovitura a fost năucitoare și,
pentru prima dată, ţuţării trimiși la tele-vizuini n-au avut ordine de la
« centru ». Văzându-se fără coordonare, fiecare a reacţionat cum l-a
tăiat capul sau în funcţie de ordinele directe primite de la unul dintre cele
două centre de putere din usl.
Dacă psd, prin trimișii săi a avut un discurs
echilibrat (să nu ne lăsăm păcăliţi ; ca să poată ieși din clinci faţă de
pnl, psd trebuie să joace pe « cartea » echilibrului și a interesului
naţional), reprezentanţii pnl au făcut dovada unor intervenţii în cel mai pur
stil fascist. Pentru ei, obiectivul e limpede, iar vinovatul e unul
singur : Traian Băsescu. De aici începe și tot aici se termină delirul politic
al fasciștilor. Firește, cea mai des auzită sintagmă a fost « regimul
Basescu », cel opresiv, dictatorial și șantajist. În deruta lor, fasciștii
nici nu mai știu cui « să-i spargă capul » ; Președintele a
fost, este și va rămâne « vinovatul » lor de serviciu, ca un reflex
mental ce de multă vreme a devenit anacronic și hilar, prin totala absenţă a
celei mai mici dovezi în sprijinul celor proferate. Alături de Băse, iată că
liberalii îl așează fără ezitare pe… Ponta ! Şi el este acum de
vină ; pentru ce anume încă nu e limpede.
Presa aservită n-a ezitat să treacă la o ofensivă
deloc proprie unei prese moderne. Jurnaliștii « fundamentaliști » au
trecut la atacurile cele mai halucinante, ceilalţi, « răspândacii »
mărginindu-se doar să preia și să dea mai departe mesajele primilor, într-o
formă mult mai atenuată ; atenuată, dar în materie de dezinformare, cu un
egal impact asupra populaţiei. Firește, CNA n-are obiecţii pentru că, nu-i așa,
presa e liberă să spună orice, cu sau fără bază în realitate. Mă refer aici la
modul absolut tendenţios în care tele-vizuinile au pus accentul pe o presupusă
întelegere dintre Mickey Mao și Președinte. Chiar dacă o asemenea întelegere a
existat (vom presupune, de dragul argumentului că da) nu reiese în ce fel ea
trebuie să fie considerată ca o conspiraţie sau, în orice caz, ca un fapt
dăunator democraţiei și statului de drept, în general. În aceeași ordine de
idei, dacă e să punem în balanţă interesul naţional putem să considerăm că
această cedare a prim-plagiatorului este prima sa faptă bună în interesul
românilor.
Cu toate astea, ceva e limpede, chiar dacă e lăsat
undeva în spatele duelurilor verbale de suprafaţă, ale acuzelor mai mult sau
mai puţin voalate. Miza nominalizărilor este deloc lipsită de importanţă. Având
în vedere cerbicia cu care Căcărău și acoliţii săi de partid au căutat să pună
mâna pe Justiţie, cât și pe conducerile Parchetului General și a DNA, este
evident că în spatele lor cineva are morcovul în fund cu tot cu iepure.
Cine ? Şeful lui Căcărău – turnătorul rusofil Felix. Dosarul pe care-l are
este covârșitor și singura lui posibilitate de scăpare ar fi adjudecarea
Ministerului de Justiţie în integralitatea sa. Da, dar asta o știe și…
ilici ! « Cârpa kaghebistă » amușină de multă vreme, discret, pe
urmele varanului. Dupa cum se știe, prin Căcărău, Felix a făcut tot ce a putut
pentru a se asigura că are controlul usl și, indirect – puterea. Acţiunile lui
nu i-au scăpat bătrânului bolșevic, motiv pentru care i-a și copt mișcarea
despre care vorbim. Rezultatul diferendului are și o altă semnificaţie :
în usl nu mai există nici un fel de armonie, ba chiar luptele ce până acum s-au
dus pe mutește, iată, acum se duc deschis. Fără dubiu, psd a pus mâna pe ceea
ce Felix își dorea, iar acum se pregătește să elimine un aliat rapace și
incomod din multe puncte de vedere.
Ce va fi ? Nu știe nimeni, dar putem să
presupunem câte ceva. Întâi, Felix va ajunge la capătul procesului în scurt
timp, apoi va « poposi » pentru câţiva ani la pușcărie. Nu în ultimul
rând, Căcărău nemaiavând susţinerea varanului, puterea sa va lua sfârșit. Va
rămâne un clănţău fără dinţi în scaunul de președinte al Senatului ;
candidatura sa la prezidenţiale nu e de luat în calcul. Infractorul Năstase va
rămâne liber, însă psd se va vedea nevoit să facă o politică europeană,
vrând-nevrând, alături de… Traian Băsescu. Fasciștii din ambele găști se vor
risipi, care prin închisori, care prin alte partide, iar partidul lor va
redeveni unul de nișă.
La prima vedere, viitorul sună bine, dar nu-i deloc
așa. Anul viitor avem alegeri prezidenţiale, iar prim-plagiatorul va candida
din partea psd. Problema noastră este cine i se va opune ? Dacă Mișcarea
Populară nu-și va lua repede în serios misiunea și dacă membrii săi nu vor
acţiona, altfel decât au făcut-o Noua Republică și Forţa Civică, atunci drumul
psd către puterea absolută e deschis ; pe perioadă nedeterminată. Să nu ne
amagim… Activist bătrân, ilici are o experienţă ce nu trebuie ignorată. El este
încă periculos pentru sănătatea și viitorul românilor, dar știu ce îl poate
prinde complet descoperit : o mișcare de dreapta structurată atipic, ceea
ce va fi de natură să-l scoată din tiparele ce-i sunt atât de bine cunoscute.
În faţa unui curent ce declară fără înconjur că nu va fi partid, ilici va rămâne
cu pantalonii în vine.
0 comentarii:
Trimiteți un comentariu