„Clubul de la Monaco”

 Mi-l amintesc pe Radu Budeanu de prin 1987... Era pe atunci un „bine plasat” în C.C. al p.c.r. şi căsătorit cu Delia Balaban. Era anul când romanii cu „probleme” la dosar fuseseră daţi afară din „câmpul muncii”. Fireşte, măsura li s-a aplicat doar celor care ori aveau rude/prieteni în Vest, ori aveau un tată/bunic fost legionar, ori, mai ales, dacă şi-au făcut studiile la Moscova sau Frunze. Viitoarea „cârpa kaghebistă”, cum i-a zis MăzăRică Venturiano a fost „marginalizat” ca director al Editurii Tehnice, senatorul Ţopescu – la şefia Clubului Steaua, iar Delia a fost şi ea „marginalizată”, de la TVR la... Radio, pe aceeaşi poziţie, cea de crainic.

Ziceam că am avut ocazia, că plăcerea nu pot să spun, de a asista la o scenă banală, dar sugestivă pentru a contura personalitatea Budenilor, a fiecăruia în parte. Delia a venit la serviciu, nu ştim de ce, cu soţul. Problema lui era că nu avea acces în Radio (unii membri ai C.C. aveau legitimaţii speciale de intrare; nu şi Budeanu). Pe subofiţerul de la intrare nu l-a impresionat că i-a spus „cine e el”, Radu... Omul ştia că n-are legitimaţie – nu intra. Nu vreau să reproduc ce repertoriu a desfăşurat famiglia... De la „cioban” şi până la „prost” – gama a fost completă din partea ambilor.

Timpul a trecut şi ne trezim în vremuri mai apropiate, atunci când Delia tuna şi fulgera pe la tele-vizuini că Băsescu e dictator (2009) şi că PDL nu se gândeşte la oamenii „săraci şi necăjiţi”, ea şi soţul fiind nişte filantropi binecunoscuţi(?). Pe „domnul”, fost „tovarăş de încredere”, pe „intransigentul” devenit capitalist veros îl întâlnim la... Monaco, locul cel mai trendy pentru a plânge de milă sarmanilor la unison cu lacrimile de crocodil ale celor care formează „cartelul roşu”. Aceeaşi Marie, cu o complet altă pălărie... Ba chiar o „pălărie” de vreo 22 de milioane de euro pe care „mogulaşul” le tot numără în nopţile reci şi nu prea, de iarnă, la Monaco.

Cum era de aşteptat, din asemenea „valori” naţionale nu putea ieşi decât o altă mare „valoare” a modei şi a bunului gust, desigur, moştenit. Aşa apare Dana, stilista (pe unde te întorci, toate fetele cu părinţi mai mult sau mai puţin bogaţi sunt „predestinate” să devină „guru” în fashion-ul românesc). Nu m-a interesat prea mult „evoluţia” fiinţei, dar înţeleg că este o autoritate în domeniu; doar şi-a început „cariera” la o revistă importantă care i-a dat rubrică pentru că într-adevăr este o „valoare”: „Can-can”-ul lui tata monegascul. Într-atât e de iubit Monaco de noii comunişti-capitalişti, încât mai că-mi vine să le propun celor care au făcut „Clubul de la Bucureşti” să-i schimbe numele; nu, nu în „Clubul de la Moscova”, ci în acela de „Clubul de la Monaco”. E bine-aşa, Petrică? Întreabă-l pe ilici şi-mi zici tu...

S-a mai născut o „stea”, un „model” pentru amărâţii de români care chiar cred că le pasă comuniştilor de ei. Asemenea „vedete” şi „capacităţi” sunt plăsmuirile pe care media i le strecoară în creierul odihnit românului iubitor de asistenţă socială, apoi îl trimit la vot. Aş ţine un pariu... Acum, Radu are „doar” 22 de milioane (e aşa de „simplu” să faci milioane de euro în România!), dar aş paria că suma va creşte în patru ani la... 40 de milioane. Ţine cineva pariul?

Posted in: cancan,cartel,comunisti,manipulare,monaco,presa