Moroiul democraţiei

 Ceea ce vedem în România de azi nu este democraţie, chiar dacă ambalajul aşa o prezintă. Acea democraţie pentru care unii au murit, alţii au luat o bătaie soră cu moartea, iar alţii doar şi-au dedicat viaţa, acea democraţie a murit demult. Încet-încet, locul ei a fost luat de o formă de viaţă democratică aberantă, una care ţine de « lumea cealaltă » a democraţiei – moroiul democrat. Acest moroi are un aspect democratic, natural, dar el este mort în toată regula, unul care se mişcă,...

Read More

Ultima raţie de libertate

 Democraţia este acea formă de organizare în care majoritatea decide asupra minorităţii. Majoritatea este definită ca fiind minim 50%+1 şi tot ce coboară sub acest procent reprezintă o minoritate. A vorbi despre o majoritate de 30% este ca şi când ai construi democraţia cu arma în mână. Nici nu contează că procentul se aplică prezenţei la un referendum, pentru că regula majorităţii decidente nu se schimbă după cum vor nişte derbedei fascişti.  În 1990 o mână de "golani" au dat naştere...

Read More

Dilema zilei – Amintiri din cripto-comunism

 Prima „lemă”: Un ascultător: „Este adevărat că faimosului compozitor Haciaturian i s-a făcut cadou o Volga”? Radio Erevan : „Ştirea este adevărată! Numai că nu lui Haciaturian ci lui Şostakovici şi nu o maşină Volga, ci o motocicletă Ij. Şi nu i s-a dat, ci i s-a furat”! A doua „lemă”: După acest model, dacă aş întreba „este adevărat că Tăriceanu şi Chiliman au demisionat din pnl pentru a pune bazele Iniţiativei România Liberală” ?, probabil răspunsul ar fi: „da, e adevărat, dar...

Read More

Dilema zilei – Cântăreaţa chelită de talent

 Prima « lemă » : A fost odată o obscură cântăreaţă ; nu ştim cum o chema, dar o să-i spunem la întâmplare… Anjelica. Sătulă de sărăcia de-acasă, ea a decis să se mărite bine cu un muzician ceva mai bătrân ca tatăl ei, dar unul binecunoscut ; aşa a devenit şi ea cunoscută.  Ambiţioasă Anjelica tânjea după un renume internaţional, astfel că a divorţat şi s-a măritat şi mai bine, cu un cântăreţ renumit, iar succesul universal nu s-a lăsat aşteptat. Dar « viaţa...

Read More

România crepusculară

 Dacă America e ţara tuturor posibilităţilor, cu siguranţă România e ţara unde totul e posibil. România comunistă-post-comunistă e locul de pe planetă unde totul arată altfel. Fireşte, munţii sunt munţi, mai spectaculoşi şi mai sălbatici decât în alte părţi, dar tot munţi sunt ; la fel se întâmplă şi cu câmpiile, apele etc. (pădurile nu, cu pădurile fiind o altă poveste…) : arată mai bine toate, sunt mai spectaculoase sau mai productive, dar şi alţii mai au aşa ceva. Ceea ce avem...

Read More

Dilema zilei – Miss Eurovision

 Prima « lemă » : S-a terminat şi concursul Eurovision… Câştigătoare a fost Danemarca, spun gurile rele, cu o piesă plagiată ; ei şi ? Ponta a plagiat şi a luat două mandate de premier… România a obţinut un loc 13 pe care n-a fost mare bătaie pentru că era la vreo 200 de puncte de câştigătoare. Presa britanică spunea : « Cezar ar fi putut câştiga premiul pentru cea mai bizară apariţie, cu scenografia sa de tip pop-opera având ca temă vampirii". A doua...

Read More

Dilema zilei – Ungur sau ţigan ?

Prima « lemă » : Robert Lakatos (foto) este un viorist şi lăutar cunoscut peste tot în lume ; cum spuneau cândva Cantacuzinii despre Enescu, « lăutar de geniu, dar lăutar ». Celebritatea i se datorează şi talentului, dar şi unei eficiente promovări. Urmând spiritul ţigănesc, Lakatos « manelizează » muzica pe care o interpretează, ceea ce pentru unii este un sacrilegiu, dar publicului mai puţin pretenţios i se pare atractiv. A doua « lemă » :...

Read More

Turma de oi de la Rahova

 Gigi Becali a fost întors din drum de către poliţiştii care l-au reţinut în aeroport, pe când se pregătea să spele putina, aşa cum fac toţi borfaşii mărunţi. Diferenţa dintre el şi un şuţ de buzunare e doar cantitativă ; în timp ce hoţul îţi fură portofelul, de multe ori gol, ciobanul dement fură la dimensiuni naţionale. Becali nu are nici o legătură cu lumea pe care şi-a construit-o cu banii din afacerile necurate ce, iată, azi îl vor conduce pe drumul Rahovei unde va « păstori »...

Read More

Dilema zilei – Erzsebet Bathory la Eurovision

 Prima « lemă » : Înainte cu mult ca finala concursului Eurovision să înceapă, Angelica deja se plângea că piesa pe care se strâmbă ouatul nu se ridică la valoarea « incontestabilă » a interpretului de viitor renume internaţional prin diversele aşternuturi din lumea bună şi muzicală. A doua « lemă » : Ca şi în seara anterioară, pe scenă a urcat o « contesă însângerată », judecând după rochie cu crucea de gât şi cu declarate intenţii de...

Read More

Dilema zilei – Maestrul şi Angelica

 Prima « lemă » : În interviul dat de Angelica şi în care vorbeşte despre ţăranul cu pretenţii de gigolo internaţional, « marele » Ouatu apare ca un artist consacrat, un maestru internaţional, dar năpăstuit de soarta crudă şi deci necunoscut. A doua « lemă » : Pentru a ne intra bine în cap ceea ce urechile refuză să primească, Angelica explică palmaresul acestui « excepţional » artist de alcov, nu palmaresul de până acum al cântăciosului,...

Read More

« Adio, dar rămân cu tine ! »

 În 1990 au apărut tergiversat partidele politice, ceea ce lui ilici i-a provocat o plăcere soră cu moartea. Aşa s-a născut conceptul (stalinist la origine) de « pluripartidism în interiorul FSN ». « Frontul » urma să fie o megastructură partinică în care nu e limpede ce rol ar fi jucat partidele politice abia născute. Fireşte, megastructura ar fi fost condusă de un « despot luminat », acelaşi ilici. Corneliu Coposu şi Ion Raţiu s-au opus...

Read More

Dilema zilei – Groapa lui Ouatu

 Prima « lemă » : Pe scena concursului naţional Eurovision urca un tip cu alură de macho nefericit. Începe să cânte şi, dintr-o dată, vocea i se schimbă şi ascultăm în stare de şoc… un « sopran ». Rezultatul producţiei mi s-a părut hidos : un macho de provincie scopit, nefiresc de fericit şi scălâmbăindu-se « sugestiv » urlă de mama focului ; deşi bănuiam, ulterior am aflat şi sursa fericirii : Angelica. Doamna l-a impus în faţa obişnuitelor...

Read More

Dilema zilei – Turnaţi, turnaţi, turnaţi...

foto: www.sareinochi.com  Prima « lemă » : După 1990, primii care s-au instalat la butoanele puterii au fost securiştii, turnătorii şi cei cu « pete » moscovite la dosar. « Exaltaţii » care chiar credeau că putem scăpa de comuniştii fioroşi şi de turnători au ieşit în stradă şi aşa s-a născut fenomenul Piaţa Universităţii. Apoi au venit minerii cu bâtele şi au « plantat » democraţia « originală » a lui ilici direct în capetele sparte...

Read More

Dilema zilei – Ceaiul de Bancorex

 Prima « lemă » : un chinez isteţ concepe un ceai de ginseng rece pe care îl botează Mr.Pink şi-l înregistrează oficial în SUA. Este anul 1965, iar ceaiul rămâne un brand nepus în practică timp de peste 40 de ani. A doua « lemă » : într-o ţară îndepărtată de SUA se naşte, cam în acelaşi timp cu Mr.Pink, un mic inginer căruia tatăl, mare demnitar comunist îi cumpără un Trabant cu care să meargă pe la fermele de porci unde lucra. Timpul a trecut, ceaiul a rămas...

Read More

Ţara unde absurdul e posibil

Mihai si Ana Argesanu    Dacă SUA e « ţara tuturor posibilităţilor », România post-revolutionară a devenit « ţara în care totul e posibil » ; chiar şi (sau mai ales) absurdul. Tot ceea ce în alte părţi ale lumii civilizate este blamat şi condamnat, la noi a devenit prestigios, respectat şi admirat. Trăim într-un deplin teatru absurd, grotesc, fioros şi idiotizant. Ne mirăm că noi, ca popor regresăm la capitolul IQ, dar nu vrem să vedem din ce cauze. Cât...

Read More

Dilema zilei – Margareta Sencovici

 Prima „lemă”: În ședința consiliului F.N.D. din 24 ianuarie 1945, Alexandru Sencovici, în calitatea sa de reprezentant al Sindicatelor unite, declara că, întrucât în Transilvania locuiau un milion de secui, era inadecvat să se spună că teritoriul respectiv era pământ românesc. "Și de ce să ne angajăm noi că este pământ românesc, când putem spune 'partea țării noastre'. Pentru că românii vor spune: acesta este pământul nostru. Și în jumătate de sate sunt români și în cealaltă jumătate...

Read More

Careu de infractori cu rege în coadă

 România de după 1990 e o ţară parcă mai festivistă decât era înainte. Încă după Revoluţie a apărut moda « prapurilor » şi a « icoanelor » purtate cu orice prilej când ateii îşi doreau să pară credincioşi. În acelaşi tipar se înscriu şi manifestările bizare cu ocazia sărbătoririi unei zile inexistente : « ziua monarhiei useliste ». Cu această ocazie am putut s-o vedem pe Margareta depunând stânjenită un buchet de flori, nu la mormântul...

Read More